Aromele din săpun

Brielle - natural handmade cosmetics

După impactul vizual o componentă la fel de importantă în alegerea săpunului este reprezentată de aroma acestuia.

Mulți veţi spune că aroma nu este importantă sau că preferați un produs fără arome. În schimb dacă aceste arome sunt alese cum trebuie și dozate corect oferă efecte terapeutice și aromaterapeutice benefice. Aromaterapia folosește uleiurile esențiale extrase din diferite părți ale plantelor în trezirea abilităţilor naturale ale organismului de a se autovindeca.

Cu toate ca piața pentru aromaterapie este „tânără” în România și oferă varietate redusă, receptivitatea consumatorului in ceea ce privește produsele naturale cunoaște un ritm ascendent ceea ce face ca anumite arome să fie mai populare decât altele. Dintre aceste arome se disting ca și populare următoarele: lavandă, mentă, eucalipt, rozmarin, trandafir, geranium, arbore de ceai, paciuli, scorțișoară, cuișoare, salvie, roiniță, lămâie, bergamotă, portocală, vanilie, santal, tămâie.

În săpunul natural, aroma din punctul meu de vedere trebuie să aibă trei „calități” anume: să fie naturală, dozată corect și să vină în completarea aspectului exterior al săpunului.

Aromele naturale folosite de mine provin exclusiv din uleiuri esențiale, mai ales din uleiuri obţinute prin distilarea diferitelor părți ale plantei (flori, frunze, rădăcină, semințe) sau presare (cazul uleiurilor din citrice).

Însă metodele de a extrage aromele din plante variază în funcție de tipul plantei, anumite plante nu se pot distila (iasomia, zambila, trandafirul) fiind necesară extragerea pe bază de solvenți și se obțin uleiuri de tip „absolut”. Sau se poate utiliza metoda de macerare a anumitelor părți din plantă într-o bază uleioasa astfel se obțin uleiuri macerate din care mai cunoscute sunt uleiul de gălbenele, sunătoare, morcov. O metoda mai nouă, dar mai costisitoare este extracția cu carbon din care rezultă produse cunoscute sub numele de extract CO2 mai răspândite fiind cele de vanilie, iris, trandafir, massoia.

Cu toate aceste metode există plante care nu produc uleiuri, însă aromele lor sunt foarte utilizate în industria cosmetică, mă refer aici la aromele de căpşuni, mere, fragi, zmeură, banane, fructul pasiunii, etc. Acestea intră în categoria uleiurilor parfumate sintetice, ce conţin o bază de ulei în care se adaugă aroma sintetizată în laborator, fără efecte benefice la nivel  aromaterapeutic. Totodată datorita compușilor chimici aceste uleiuri pot provoca alergii și intoxicații, fiind de multe ori, alături de coloranții sintetici, responsabile de iritaţiile produse la nivelul pielii.

Un alt aspect îl reprezintă doza în care folosim uleiurile esenţiale în săpun, dozajul recomandat este în jur de 1,5-3% ulei esențial la un kilogram ulei de baza pentru săpun. Nu se recomandă depășirea acestei doze pentru că uleiurile esențiale sunt foarte concentrate si uneori pot provoca efecte neplăcute. De exemplu uleiul de scorțișoară, mentă, cimbru, cuișoare dacă sunt folosite nediluate direct pe piele pot provoca iritații. Dozate corect aduc cu ele efecte benefice de revigorare, relaxare sau chiar ușor sedative (cazul uleiului de portocale folosit pentru calmarea bebelușilor). De asemenea uleiurile esențiale conțin arome cu note de bază, vârf sau mijloc, aceste note pot fi folosite împreună sau separat prin realizarea de combinații între uleiurile esențiale. Nu recomand utilizarea uleiurilor cu note de vârf singure în săpun, pentru ca sunt foarte volatile și veți avea surpriza neplăcută ca aroma să „dispară” ușor, eventual se vor însoţi de un mediu de fixare de exemplu argilă, cafea măcinată, ovăz fulgi, etc. În realizarea de combinaţii între uleiurile esențiale se recomandă utilizarea acelora care nu au efecte antagonice și care astfel pot bulversa mental individul.

Dozarea este foarte importantă, o aromă puternică poate transmite că produsul a fost „încărcat” pentru a rezista olfactiv mai mult, nu trebuie să uitam că uleiurile esențiale sunt volatile și iși pierd din aromă în timp.

A treia calitate a unei arome în săpun este aceea că trebuie să se integreze în produsul finit, să fie un tot. Nu sunt plăcute combinațiile „ nepotrivite” între culoare și aromă, de exemplu un săpun verde care miroase a trandafiri sau unul roz care miroase a scorțișoară și cafea. Acest aspect poate transmite neimplicarea celui care a creat săpunul.

În final efectele benefice sunt de fapt cele care ne determina să achiziţionăm un produs parfumat sau „starea de bine” pe care fiecare dintre noi o simte în contact cu o anumită aromă.

Pe viitor urmează să scriu o serie de articole despre uleiurile esențiale populare amintite mai sus, cum sunt obţinute, efecte, utilizare dar și precauții în utilizare.

Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *